Iubirea față de sine a fost mutilată în fățărnicie.
Școala nu ne vorbește despre ea, religia o demonizează, politica construiește pe lipsa ei, iar medicina profită de consecințe.
Această putere vindecătoare, miraculoasă și transformatoare este ținută în obscuritate, departe de lumina conștienței majorității.
Dureros.
De peste tot se strigă „soluțiile” zilei de mâine, dar nici măcar o șoaptă a potențialului — nici măcar o șoaptă a posibilității. „Salturile” sunt promise calculat, cât să nu deturneze ordinea. Aparentele sunt transfigurate în alte aparente, doar pentru a liniști nemulțumirea colectivă. Dacă te dedici, însă, la prezență și la observarea adevărului de dincolo de aparențele create — găsești întotdeauna aceeași mixtură, același gust al minciunii.
Robia este invitația la „umilință”, la ascultare și la venerare exterioară. Robia îți va crea o identitate specifică, inconfundabilă: o ființă umană incapabilă să își gestioneze singură viața fără apelul la forțe exterioare (guvernatori, conducători — religioși sau spirituali, halate albe, insigne punitive), prinsă într-o frică vicioasă (o teamă de pedeapsă, de urmări, de consecințe divine sau legale), ce se identifică cu sloganurile decepției transformate în virtuți: smerenia, supunerea, răbdarea, îngăduința, sacrificiul de sine.
Control social. Inginerie socială.
Turma este controlată când crede în inexistența unei alte puteri în afară de cea exterioară.
Turma este controlată când își trăiește identitatea de „turmă”.
„Doar Dumnezeu are putere.” „Doar politicienii au putere.” „Nu suntem noi ca medicii.” „Duhovnicul/Pastorul mă poate îndruma mai bine.”
Sau, cu alte cuvinte, renunțarea la propria suveranitate în detrimentul unei atitudini programate social: căutarea patologică în exterior.
Care este antidotul? Cum căpătăm imunitate în fața seducției unei false siguranțe?
Prin capacitatea de a direcționa forța magistrală a iubirii către propriul sine. Dintr-o poziție de iubire față de sine, trăim într-o poziție de iubire față de întreg. Emanând o asemenea substanță, minciuna și decepția nu pot pătrunde în structurile noastre interioare.
Discursurile politice își pierd magnetismul,
Religia își pierde influența,
Educația nu ne mai poate mitui,
Iar medicina și justiția nu ne mai pot ademeni în cultul salvatorului.
Devenim responsabili în fața propriei vieți — devenim suverani. Nu „suveraniști” (Mare atenție!).
Cum întrupăm iubirea? Prin a recunoaște, în liniște, că n-am fost nicicând altceva. Prin a recunoaște, în liniște, că de acolo venim și că acolo ne îndreptăm.
Prin a întrupa o nouă identitate: Identitatea Noului Om — cel care se identifică cu iubirea, cu suveranitatea și puterea, nu cu supunerea, cedarea puterii și gândurile de neputință.
Doar iubirea poate schimba această lume. Nu „Dumnezeu”, nu noul președinte și noul guvern — ci doar iubirea, manifestată prin fiecare inimă.
Atunci când mulțimea va căpăta putere, o întreagă specie va căpăta putere.
Să aveți o săptămână a conștientizării propriei puteri.
🫀 Cu iubire, Cristiana Radu
0 comentarii